Un avocat, mai recent mare expert în epidemiologie, își aduce aminte de sectorul bancar și lansează în spațiul public ideea că un număr restrâns de instituții financiare sistemice controlează, prin intermediul Băncii Reglementelor Internaționale (BRI), comportamentul băncilor centrale naționale. Ideea, cu iz de teorie conpiraționistă, nu își găsește însă corespondentul în realitatea faptică, după cum vor arăta rândurile ce urmează.

Afirmațiile în discuție

Domnul avocat Gheorghe Piperea afirmă pe un cont de media socială că: “…sistemul financiar global se reglează dupa liniile directoare impuse cartelar de cele 15 grupuri financiare de importanță sistemică “ Potrivit avocatului, “aceste grupuri pot fi idendificate (sic!) cu cartelul de bănci care stabilește LIBOR (London Interbanking Offered Rate – indicele de dobândă la care se împrumută între ele băncile) si care stabilește regulile și standardele a-naționale de comportament al băncilor centrale, prin intermediul Bank of International Settlements de la Basel, Elveția”

Ce bănci stabilesc LIBOR?

De regulă, cu cât afirmațiile sunt mai simple, cu atât au impact mai puternic. Pentru domnul avocat, regulile de acțiune ale băncilor centrale naționale sunt impuse de cele 15 bănci ce stabilesc LIBOR-ul. Autorul acestui articol, mai cârcotaș și care, de obicei, se apleacă asupra detaliilor[i] , va spune că LIBOR-ul este calculat, în prezent, pentru cinci monede (USD, GBP, EUR, CHF si JPY) și pentru șapte scadențe pentru fiecare din aceste monede, rezultând 35 de rate individuale. Calcularea ratelor LIBOR se bazează pe datele asigurate de un grup de bănci (“panel”) constituit pentru fiecare din cele cinci monede mai sus amintite, ce cuprinde între 11 și 16 instituții contributoare. Acestea fiind zise să trecem la lucruri mult mai serioase și să vedem de ce cele 11-16 bănci sistemice nu pot impune băncilor centrale ce politică să urmeze, folosindu-se de Banca Reglementelor Internaționale.

Ce rol joacă BRI în sistemul financiar internațional?

Banca Reglementelor Internaționale – BRI (engl. Bank of International Settlements – BIS) este cea mai veche instituție financiară internațională. Ea a fost înființată în anul 1930 pentru a facilita plata despăgubirilor de război impuse Germaniei după Primul Război Mondial. Rolul său pe plan internațional a evoluat în timp, misiunea sa actuală fiind: (1) să sprijine băncile centrale în obținerea stabilității monetare și financiare; (2) să întărească cooperarea internațională în aceste domenii; (3) să acționeze ca o bancă pentru băncile centrale.

Așa cum este precizat pe site-ul său de Internet, BRI își realizează misiunea prin:

  • încurajarea discuțiilor și facilitarea colaborării între băncile centrale;
  • sprijinirea dialogului cu alte autorități care sunt responsabile cu promovarea stabilității financiare;
  • realizarea de cercetări și analize de politici privind problemele relevante pentru stabilitatea monetara și financiară;
  • derularea de servicii bancare pentru băncile centrale.

Pentru sprijinirea dialogului pe linia stabilității financiare, BRI găzduiește (n.n. acesta este cuvântul cheie) secretariatele unui număr de comitete și asociații. Comitetele BRI[ii] , dintre care cel mai cunoscut este Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară, au aranjamente de guvernanță proprii și programul lor de activitate este stabilit de diferite grupuri de bănci centrale și autorități de supraveghere financiară, în fața cărora răspund. La rândul lor, o serie de asociații[iii] , ce au ca obiectiv cooperarea internațională în privința stabilității financiare, au stabilite secretariatele lor în sediul BRI, situație ce facilitează cooperarea și schimbul de informații între ele și cu alți decidenți de politică. În legatură cu aceste asociații este important de reținut că ele au personalitate juridică și structură proprie de guvernanță. Ele raporteză direct către membrii lor.

De ce nu există un dictat al băncilor sistemice asupra BRI….

Dl avocat sugerează prin formele verbale folosite (liniile impuse, stabilește regulile) că băncile sistemice ale căror cotații sunt utilizate la stabilirea LIBOR exercită un dictat în relația cu BRI și băncile centrale naționale (să reținem, multe dintre acestea din urmă sunt și autorități de supraveghere bancară). Ori există multe motive pentru care o astfel de situație nu are loc.

BRI are ca acționari numai bănci centrale și autorități monetare din 63 de țări ale lumii, reprezentând aproximativ 95% din PIB-ul mondial. Este știut că acționarii au un rol important în stabilirea politicii unei entități ai căror proprietari sunt. În cazul de față, astfel de pârghii de control nu sunt însă la îndemâna băncilor comerciale, care nu se regăsesc în acționariatul BRI și nici nu au cum să obțină acestă poziție legală în conformitate cu statutul BRI.

Mai trebuie reținut și un alt aspect, privind activitățile bancare ale BRI. Clienții acestei instituții financiare sunt numai bănci centrale și organizatii internaționale. De asemenea, banca băncilor centrale nu accepta depozite și nici nu oferă servicii financiare persoanelor fizice sau entităților corporatiste. Un alt posibil canal de influență al băncilor comerciale asupra BRI este astfel înlăturat.

Și poate aspectul cel mai important, BRI este doar un simplu forum de discuție și de colaborare între băncile centrale și autoritățile financiare. Pentru a-și îndeplini această misiune, BRI organizează întâlniri regulate între oficiali reprezentând astfel de entități și sprijină și colaborează cu comitete ce urmăresc obținerea și menținerea stabilității financiare. În acest context, se impune să reamintim că respectivele comitete (ce sunt găzduite de BRI și dintre care doar unele elaborează standarde internaționale de reglementare) raportează către diferite grupuri de bănci centrale și autorități financiare și nu către BRI. De exemplu, Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară raportează către Grupul Guvernatorilor și Șefilor Autorităților de Supraveghere (GHOS)[iv] . Comitetul pentru Sistemul Financiar Global raportează către Întâlnirea Economică Globală, un grup ce reunește 31 de bănci centrale.

Prin urmare, băncile sistemice amintite de avocat nu pot dicta BRI în privința politicii sale, întrucât nu au pârghiile necesare. În plus, elaborarea “regulilor de comportament” la care se referă dl avocat nu revine acestei instituții financiare globale.

.. și nici asupra băncilor centrale (membre)

Nici băncile centrale naționale nu au cum să fie forțate să se alinieze intereselor băncilor sistemice, pe filiera comitetelor găzduite de BRI[v] , întrucât aspectele despre care discutăm se află plasate în domeniul cooperării internaționale de supraveghere bancară la nivel global. Acest domeniu ține de “soft law”, altfel zis este vorba de principii generale elaborate sub formă de standarde internaționale a căror implementare nu este obligatorie.

Această situație este specificată clar pe site-ul web al BRI unde la pagina despre comitete și asociații se arată următoarele: “câteva dintre aceste grupuri stabilesc standarde internaționale cu așteptarea (in the expectation) că autoritățile naționale individuale le vor implementa”. De asemenea, la art. 3 al Statutul Comitetului de la Basel – principala instituție ce stabilește standarde internaționale pentru supravegherea prudențială a băncilor - se arată ca acesta “nu posedă nici un fel de autoritate oficială supranațională. Deciziile sale nu au forță juridică. Mai curând, Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară se bazează pe angajamentele membrilor sai.. pentru îndeplinirea mandatului său”.

Și să mai facem un mic exercițiu de logică. Dl avocat afirmă că băncile sistemice care contribuie la determinarea ratelor LIBOR stabilesc comportamentul băncilor centrale. Din formularea simplificată folosită rezultă că este vorba de toate băncile centrale din lume. Să înțelegem că 11-16 bănci sistemice (străine), din care unele “amărâtele” nu au nici măcar statutul de bancă sistemică la nivel global (G-SIB)[vi] , ar putea stabili comportamentul Băncii Populare a Chinei sau al Băncii Rusiei? Haida de!

În loc de concluzii

O glumă la nivel european definește raiul ca locul unde politiștii sunt britanici, bucătarii sunt francezi, inginerii sunt germani, administratorii elvețieni și amanții italieni. Din motive de corectitudine politică nu continuăm cu definiția iadului. Morala glumei este însă aceea că situația ideală este atunci când fiecare se ocupă de domeniul în care se pricepe/excelează.

 


iConform unui vechi proverb, adevărul este în detalii.

ii Comitetele găzduite de către BRI sunt următoarele: Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară, Comitetul pentru Plăți și Infrastructuri de Piață, Comitetul pentru Sistemul Financiar Global, Comitetul privind Piețele, Grupul privind Guvernanța Băncilor Centrale și Comitetul Irvin Fisher privind Statisticile de Bancă Centrală.

iii Aceste asociații sunt Consiliul de Stabilitate Financiară (FSB), Asociația Internațională a Asigurătorilor de Depozite (IADI) și Asociația Internațională a Supraveghetorilor de Asigurări (IAIS).

iv Comitetul de la Basel are 45 de membri (bănci centrale și autorități de supraveghere bancară) din 28 de țări.

v Asta ar presupune captura de reglementare a autorităților naționale de supraveghere reprezentate în comitete, care să fie sensibile la interesele specifice ale câtorva bănci sistemice, lucru extrem de greu de crezut în condițiile în care procesul de elaborare a standardelor este public, autoritățile respective au un mandat și o reputație de apărat și hotărârile în comitete se iau prin consens.

vi Lista băncilor de importanță sistemică la nivel global si metodologia de stabilire a acestora sunt publicate de către Consiliul de Stabilitate Financiară. Pentru anul 2020, în listă sunt incluse 30 de bănci, unele fiind entități chinezești.

 

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Cristian Bichi

Cristian Bichi

Consilier guvernator, Cancelaria BNR

Articole ale aceluiași autor

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori