A 27-a reuniune Conference of the Parties (COP27) dedicată abordării riscurilor climatice a avut loc în perioada 6 noiembrie - 17 noiembrie 2022 la Sharm El-Sheikh (Egipt) într-un context marcat de reverberațiile agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei, a reconfigurării fluxurilor comerciale globale și inflației înalte pe plan mondial.

Fiecare criză din ultimii cincisprezece ani a fost urmată de o creștere a datoriilor totale (publice și private), în încercarea de a stimula creșterea economică și de a păstra neștirbit nivelul de trai. Astfel, datoria globală totală a ajuns, la sfârșitul anului 2020, la 256% din PIB-ul mondial (din care datoria publică – 99% din PIB-ul mondial, iar datoria privată – 157% din PIB-ul global). A se compara acest nivel cu nivelul de 195% din PIB atins în anul 2007 (înaintea crizei financiare) și cu nivelul de 227% din PIB atins în anul 2019 (înaintea crizei COVID). Întrebarea firească este „cum vor fi plătite datoriile uriașe acumulate până în prezent?”

Chiar dacă politicile monetare vor fi întărite masiv, inflația nu se va reduce relativ rapid și sustenabil la nivelurile dorite până când anticipațiile fiscale nu vor fi stabilizate. Această din urmă condiție nu va putea fi îndeplinită ușor, mai ales în zona euro. Iar atât timp cât această condiție nu este îndeplinită, problema unei inflații relativ înalte va rămâne, orice ar face băncile centrale

Cartea de față reprezintă o colecție de studii scrise în perioada 1993– 2017 de economiști care au lucrat sau încă lucrează la Banca Națională a României. Mai precis, volumul conține 14 astfel de studii. Șapte dintre ele au fost scrise în engleză sau au fost traduse în engleză și alcătuiesc cea mai mare parte dintr‑o altă carte, care se deosebește de prezenta prin aceea că include alte două studii care nu sunt incluse în cea de față și nu include câteva din cele scrise în română și care sunt cuprinse în această carte. Am avut onoarea de a mi se cere să scriu prefețele pentru ambele lucrări. Din acest motiv, prefața de la volumul de față se deosebește față de cea scrisă pentru cartea în limba engleză prin aceea că nu face referire la cele două studii pe care le conține doar ediția în limba engleză a cărții, dar este mai extinsă prin aceea că face referire la toate studiile care apar doar în această ediție. În concluzie, cele două prefețe au în bună măsură un conținut identic.

Statele care au „pendulat” brusc cu dobânzile în jos, chiar au cochetat cu rate negative, acum se plasează “la vârf” și asta în condițiile sunt departe de a avea rezultatele așteptate, ceea ce ar putea să arate că e nevoie de alte instrumente. Chile este una dintre țările care a abordat ortodox problema și tot departe de rezolvarea ei e, sugerând că politicile monetare, oricât restrictive ar fi, nu sunt în măsură să reducă inflația.

Mai multe articole

  1. Reducerea inflației: ceea ce îngrijorează sunt posibilitățile politice, nu cele tehnice
  2. Are inflatia un “efect de stabilizare” fiscala/bugetara?
  3. Noi nu am exagerat
  4. Reflecții și recomandări în contextul perioadei complicate și riscante pe care o traversăm
Pagina 10 din 96

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

RSS

feed-image

Cele mai citite

Articole recomandate

Autori