În raportul său din 18 decembrie 2023, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) subliniează că o posibilă modificare a limitei actuale de garantare a depozitelor implementată în țările Uniunii Europene va avea un impact redus asupra întăririi stabilității financiare și a protecției deponentilor. Inițiativa va fi însă costisitoare și va spori riscul moral în sistemul bancar. Prin urmare, ABE nu susține o astfel de modificare, dar instituția europeană nu are are rezerve față de extinderea sferei de garantare asupra depozitelor autorităților publice. Detalii, în continuare.

În primăvara anului trecut, Comisia Europeană a publicat un set de propuneri legislative de revizuire a actualului cadru pentru gestiunea crizei și garantarea depozitelor (engl. “CMDI framework”). Acest cadru, format din mai multe directive și un regulament european, a fost adoptat ca urmare a crizei financiare globale din 2007-2009, având ca obiective să faciliteze rezoluția băncilor cu probleme, să asigure stabilitatea financiară, să protejeze banii plătitorilor de impozite și să întărească protecția și încrederea deponenților bancari.

Noile propuneri de reformă au în vedere îmbunătățirea mecanismului de rezoluție bancară, în special prin încurajarea implicării în acest proces a băncilor de talie mică și mijlocie, precum și o aplicare mai coerentă de către statele membre ale UE a regulilor privind garantarea depozitelor. În cadrul acestui proces, pentru o fundamentare cât mai bună a propunerilor sale, Comisia Europeană a solicitat ABE date, atât despre depozitele bancare și deponenții pe deplin protejați[i], cât și despre depozitele autorităților publice. Adresa oficială a Comisiei a cerut ABE să comunice date corespunzătoare actualului plafon de garantare a depozitelor (100.000 de euro) și să simuleze impactul unei potențiale creșteri a protecției deponenților la 150.000 de euro, 250.000 de euro și la 1.000.000 de euro (aceast ultim nivel doar pentru firme).

 

Concluziile analizei ABE: 96% din deponenți sunt deja garantați integral

 

Datele, colectate și prelucrate conform metodologiei descrise în raportul ABE, arată că 96% din deponenții din Spațiul Economic European (EEA)[ii] sunt pe deplin protejați în condițiile actualei limite de garantare a depozitelor de 100.000 de euro. Aceasta înseamnă că în cazul prăbușirii unei bănci, acești deponenți vor primi compensații bănești care vor acoperi integral suma depozitelor lor la aceasta. Restul de 4% din deponenți care nu sunt pe deplin garantați, predominant firme, dețin însă mai mult de jumătate din valoarea depozitelor bancare din țările SEE. Analiza ABE arată că, față de prima evaluare a Comisiei din 2010, proporția deponenților pe deplin garantați a rămas relativ stabilă, în ciuda unei creșteri a valorii depozitelor. Situația are drept explicație faptul că nivelul de protecție a depozitelor de 100.000 de euro continuă să depășească suma pe care o deține un deponent mediu, chiar dacă se are în vedere evoluția în timp a inflației. După cum specifică raportul ABE, autoritatea respectivă a simulat impactul unei potențiale creșteri a limitei de garantare la suma de 150.000 de euro și, respectiv, de 250.000 de euro. De asemenea, numai pentru firme, agenția a simulat o creștere a plafonului de protecție la nivelul sumei de 1.000.000 de euro. Raportul arată că o creștere potențială a nivelului de garantare nu va avea impact în privința marii majorități a deponenților, întrucât ei sunt oricum pe deplin garantați.

Suplimentar, raportul a examinat ipoteza extinderii sferei de garantare a depozitelor pentru a cuprinde în aceasta și depozitele autorităților publice.

Precizăm că actuala directivă europeană în domeniu stipulează că deținerile bănești ale autorităților publice la banci nu fac obiectul obligației de rambursare din partea schemelor naționale de garantare a depozitelor. Totuși, directiva prevede că, la discreția statelor membre, depozitele autorităților publice locale cu un buget anual de până la 500.000 de euro pot fi protejate până la limita de 100.000 de euro.   Noile propuneri legislative au în vedere ca excluderea mai sus amintită să fie înlăturată și ca depozitele autorităților publice (de ex. școli, spitale, municipalități) să fie în general garantate în limita sumei de 100.000 de euro.

Analiza ABE arată că extinderea garanției asupra depozitelor autorităților publice va avea un impact limitat asupra industriei bancare, care este cea care asigură finanțarea protecției, întrucât sunt puține autorități publice în comparație cu numărul deponenților din UE/SEE. Prin urmare, ABE consideră că recomandarea sa din anul 2019 de a se extinde protecția asupra acestei clase de depozite rămâne în continuare valabilă.

Implicații de politică: câștiguri limitate în temeni de stabilitate financiară, dar stimulente pentru asumarea de riscuri sporite din partea băncilor și deponenților

Comisia Europeană a solicitat ABE să analizeze impactul majorării limitei de garantare a depozitelor, făcând referire la prăbușirile bancare recente ce au determinat o serie de țări să anunțe că reanalizează nivelul de protecție oferit deponenților (pentru poziția SUA în domeniu vezi aici). În consecință, ABE s-a concentrat, mai întâi de toate, pe evaluarea impactului majorării limitei de protecție asupra stabilității financiare. Analiza este însă întregită prin luarea în considerare a implicațiilor unei astfel de schimbări asupra protecției consumatorului, costurilor de finanțare din perspectiva sectorului bancar și a riscului moral. ABE a precizat că analiza sa are un caracter static și nu ia în considerare alte aspecte decât limita de protecție, care ar putea afecta retragerea masivă a depozitelor din bănci (“bank runs”), inclusiv cele comportamentale.

Concluziile ABE sunt următoarele:

  • Stabilitate financiară: creșterea nivelului de garantare va avea un impact neglijabil asupra proportiei deponenților integral garantați. Prin urmare, o astfel de modificare nu va contribui semnificativ la reducerea riscurilor de retrageri masive de depozite din bănci, deci impactul său asupra stabilității financiare va fi limitat;
  • Protecția consumatorului: creșterea nivelului de garantare nu va avea un impact semnificativ asupra persoanelor fizice, cu excepția unui grup limitat de persoane foarte bogate. E important de notat că actualul cadru de garantare a depozitelor oferă deja o oportunitate pentru aceste din urmă persoane să devină garantate în întregime dacă își plasează fondurile disponibile la mai multe bănci. Să mai notăm că măsura propusă va crește într-un oarecare grad protecția companiilor care vor fi pe deplin garantate;
  • Costuri pentru sectorul bancar: creșterea nivelului de garantare va implica contribuții suplimentare pentru băncile membre ale schemelor de garantare. Mărimea acestor contribuții va fi diferită de la stat la stat, dat fiind fundamente economice specifice. În funcție de scenariul ales, creșterea limitei de garantare va duce la costuri cuprinse între 5,2-11,6 miliarde de euro la nivelul UE;
  • Riscul moral: garantarea depozitelor nu implică numai beneficii, principalul său dezavantaj fiind acela că existența sa generează risc moral. Un nivel ridicat de protecție a depozitelor poate slăbi rolul disciplinei de piață ce descurajează băncile să-și asume riscuri excesive. Dacă depozitele sunt în totalitate/în mare majoritate garantate, deponenții vor acorda mai puțină importanță evaluării gradului de risc aferent băncilor individuale și se vor lăsa atrași numai de nivelul dobânzilor. În consecință, băncile vor alege un portofoliu cu active cu randament înalt, dar și cu grad sporit de risc, ce va conduce la pierderi mult mai mari în caz de prăbușire bancară pentru entitatea ce garantează depozitele. ABE arată că, în scenariul limitei de garantare de 250.000 de euro, proporția deponenților care nu sunt pe deplin garantați va descrește de la 4,1% la 1,5%, ceea ce înseamnă că grupul de deponenți ce are stimulente să exercite disciplină de piață va scădea semnificativ și, astfel, o ridicare a nivelului de protecție a depozitelor va avea impact asupra riscului moral.

În concluzie, pe baza analizei sale, ABE consideră că nu este necesară modificarea limitei actuale de garantare a depozitelor bancare, ce este de 100.000 de euro pe deponent eligibil și pe bancă. Decizia finală în privința limitei aparține însă legiuitorilor europeni (Parlamentul European și Consiliul UE), existând asteptarea ca procesul legislativ legat de revizuirea cadrului de gestiune a crizelor și de garantare a depozitelor să se încheie în 2024. Prevederile legislative referitoare la garantarea depozitelor ar urma să fie aplicabile la 24 de luni după intrarea în vigoare a directivei relevante.


[i] Deponenții pe deplin protejați sunt acei deponenți în cazul cărora suma depozitelor lor la o bancă este sub plafonul de garantare sau la nivelul acesteia.

[ii] Spațiul Economic European se compune din Islanda, Norvegia, Liechtenstein și țările UE.


Cristian Bichi

Cristian Bichi

Consilier guvernator, Cancelaria BNR

Articole ale aceluiași autor

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori