România este pe cale să iasă cu bine din prima fază a pandemiei Covid-19, deoarece guvernul a luat o decizie responsabilă: având de ales între salvarea vieților omenești și salvarea economiei, a luat decizia corectă de a da întâietate salvării vieților. Țări care au procedat invers (SUA, Marea Britanie, Brazilia, Suedia și multe altele) au plătit un preț exorbitant în materie de victime omenești. Contextul electoral al anului 2020 va pune în fața guvernului o nouă alegere dură: între a câștiga voturi (prin aplicarea nemodificată a creșterii cu 40 la sută a pensiilor) și a asigura o funcționare sustenabilă a economiei în anii următori. Agenția de rating Standard & Poor’s, prin confirmarea calificativului BBB- (cu perspectivă negativă) acordat României, mizează pe decizia responsabilă a guvernului, în sensul prioritizării acordate funcționării economiei. Deși favorabilă în ansamblu, opinia agenției conține o serie de avertismente, pe care le vom comenta în rândurile ce urmează.

Astfel, Standard & Poor’s notează:

„Începând cu 2018 și în pofida unei cereri private exuberante și a unei creșteri salariale inflaționiste, România a dus o politică fiscală expansionistă, având ca rezultat deficite gemene printre cele mai ridicate între piețele emergente majore, care au făcut România vulnerabilă la potențiale șocuri interne și externe”.

Agenția este blândă: politicile fiscale expansioniste nu au început în 2018, ci în vara anului 2015, odată cu modificarea Codului Fiscal, astfel încât deja în 2016 deficitul bugetar ajunsese la limita maxim admisă de 3 la sută din PIB.

Să notăm că, în 2020, S&P prognozează pentru România un deficit bugetar de 8,0 la sută din PIB și un deficit extern (de cont curent) de 4,8 la sută din PIB. Să comparăm aceste niveluri cu cele prognozate de „The Economist” pentru două economii emergente cu probleme cronice: Argentina (deficit bugetar de 6,1 la sută din PIB; deficit extern de 0,3 la sută din PIB) și Turcia (deficit bugetar de 6,3 la sută din PIB; deficit extern de 2,1 la sută din PIB). Fără comentarii.

Un alt avertisment al agenției este cuprins în următorul citat:

„Având în prezent cheltuieli cu salariile și cu pensiile de circa 90% din veniturile fiscale, structura bugetului României este rigidă. În plus, dobânzile la titlurile de stat au crescut în 2020 într-un context de instabilitate politică și fiscală, combinat cu contextul creat de Covid 19. Și având necesități crescânde de finanțare pe termen scurt, plata dobânzilor [de la buget] poate crește în continuare”.

Tradus pe înțelesul publicului larg, dacă 90 la sută din buget merge pe salarii și pensii (și asta înainte de proiectata majorare), mai rămân doar 10 la sută disponibili pentru infrastructură, educație, cercetare-inovare, sănătate, apărare etc. Și dacă tot trebuie să ne împrumutăm, nu ar fi logic să o facem pentru astfel de cheltuieli de dezvoltare și nu pentru cheltuieli de consum? Dacă nu o vom face, să nu ne mirăm că tinerii vor pleca din țară, neîntrezărind vreo speranță de dezvoltare în viitor. Nimeni nu poate afirma, necondiționat, că are bani prevăzuți în buget pentru toate activitățile, dacă bugetul nu este echilibrat (încasările nu sunt egale cu cheltuielile). Or, România trăiește de 30 de ani cu deficite bugetare, fiind nevoită să se împrumute pentru a acoperi întregul necesar.

Scenariul negativ, care ar putea duce la o scădere a rating-ului de țară, este, în viziunea Stand & Poor’s, următorul:

„[Dacă] dezechilibrele fiscal și extern rămân ridicate pentru mai mult timp decât anticipăm în prezent, cu absența consolidării fiscale rezultând în datorie publică și datorie externă mari sau o notă de plată a dobânzilor mai mare decât prognozăm acum”.

Cu alte cuvinte, deficitul bugetar ar trebui să scadă semnificativ începând cu anul 2021 (la 4 procente din PIB), asta în condițiile în care chiar și o majorarea pensiilor moderată (de 10 la sută în septembrie curent) va duce la o creștere a deficitului bugetar în anul următor cu circa 1 la sută din PIB.

Vom încheia cu un ultim citat:

„Deși credem că actuala contracție fiscală va genera voință politică pentru a reduce semnificativ creșterile pensiilor prevăzute de lege a avea loc în septembrie a.c., totuși vedem riscuri semnificative. În particular, peisajul politic fluid și ceea ce apare ca o întrecere confruntațională pentru alegerile din decembrie continuă să încețoșeze vizibilitatea traiectoriei de consolidare, în viziunea noastră”.

Spaima generată de Covid 19 i-a făcut pe politicieni și publicul larg să se întoarcă spre specialiști – în speță, medicii – și să ia în serios avertismentele acestora. Nu cred că vom avea o repunere în drepturi a expertizei – economice, de data aceasta – în legătură cu subiectele fiscal-bugetare. Publicul pare dezinteresat, iar clasa politică are alte preocupări, mai presante. Aș prefera să mă înșel......

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Valentin Lazea

Valentin Lazea

Economist șef al BNR

Articole ale aceluiași autor

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori